Corsu

 
u ricciu

  Sustantivu

ricciu s. m.

  Prununzia

  • [ricciu]
  • IPA: /ˈrittʃu/

  Sillabazione

ric | ciu

 Etimulugia

Issu sustantivu corsu vene da u latinu "ericius".

  Parolle currelate

ghjattu, tana, ghjacaru, cavaddu

  Traduzzione