Corsu

 
Parnice

  Sustantivu

parnice s. f. cism. (o parnici)

  Prununzia

  • [parnice]
  • IPA: /parˈnidʒɛ/

  Sillabazione

par | ni | ce

 Etimulugia

Issu sustantivu corsu vene da u latinu "perdicem".

  Parolle currelate

pavone, ghjallina

  Traduzzione