riccia
Corsu
Sustantivu
riccia s. f.
Prununzia
- [riccia]
- IPA: /ˈrittʃa/
Sillabazione
ric | cia
Etimulugia
Issu sustantivu corsu vene da u latinu "ericius".
Parolle currelate
tarra, erba, listincu, trifogliulu
Traduzzione
|
|
Talianu
Aghjettivu
riccia